In urma cu aproximativ o luna de zile m-a impins pacatul sa doresc un produs de la o firma de vinzari prin internet ( www.comenzi.ro ). La inceput am completat un formular cu o sumedenie de intrebari la care raspunsurile erau absolut obligatorii ( nume, prenume; cind mi-au cazut primii dinti de lapte; cind am fumat prima tigare si ce marca era; de cite ori fac sex pe saptamina si cu cine – eventual o mica insiruire a pozitiilor preferate -; de la cine am auzit de ei si cind; etc, etc ). La final ce numar de telefon fix si mobil am. Apoi mi-am exprimat doleanta. Ce produs cumpar. Si am inceput sa astept. Astept si astazi. Asa cum ati primit voi produsul respectiv, la fel l-am primit si eu. De ce mi-or fi cerut numerele de telefon nu stiu. In toata aceasta perioada nu s-a gasit nici un berbec de la firma respectiva care sa imi dea un telefon si sa-mi spuna: „ bai fraiere, du-te-n…..la magazin si cumpara de acolo. Noi nu-l avem. I-am pus poza asa la misto pe sait. Sa ne dam mari! ”

Nu-i nimic. Eu astept. Poate ca odata si odata or sa-l trimita. Ca sa pot sa-l refuz. Sa-i coste macar transportul!

publicata pe 21.09.2004 aici